Electronic payment systems

Capitolul 6

SISTEME DE PLAT{ ELECTRONIC{

Deoarece comer\ul electronic este asociat @n mod direct, cu efectuarea de tranzac\ii comerciale prin intermediul re\elelor de calculatoare, activitatea de procesare a informa\iilor derulat[ @n cadrul s[u, poate fi suportat[ de c[tre diverse medii re\ea.

#ntre acestea, Internet-ul, beneficiind de o dezvoltare spectaculoas[ ]i de accentuarea caracterului s[u comercial, se prefigureaz[ ca fiind principalul mediu ]i catalizator pentru difuzarea comer\ului electronic @ntr-un num[r cresc[tor de sfere economice.

De]i Internet-ul nu a ajuns @nc[ la stadiul unei eviden\e ca mediu economic viabil pentru a efectua tranzac\ii comerciale ]i deci pl[\i electronice, avantajele oferite de acesta, at`t pentru comercian\i c`t ]i pentru clien\i, determin[ o cre]tere continu[ a v`nz[rilor mondiale de produse ]i servicii generate pe baza sa.

Din analiza acestor v`nz[ri rezult[ o grupare a m[rimii fondurilor transferate @n dou[ categorii, grupare aflat[ @n leg[tur[ direct[ cu instrumentele de plat[ folosite:

  1. Transferuri de valori medii ]i mari. Acestea sunt aferente achizi\ion[rii de bunuri ]i servicii pe care clien\ii le procur[ @n mod normal cu ajutorul c[r\ilor de credit. Valorile sunt cuprinse @n plaja 10 USD - p`n[ la mii de USD. Segmentul respectiv, din totalul general al transferului de fonduri, se consider[ c[ va fi dominat ]i @n continuare, de tranzac\iile derulate prin intermediul acestui instrument de plat[, valoarea cump[r[turilor fiind suficient de mare pentru a justifica costul relativ ridicat per tranzac\ie.
  2. Transferuri de valoare mic[ (micropl[\i). Acestea includ plata pentru vizualizarea de articole ]i de informa\ii sau pentru accesul la o loca\ie Web comercial[. Valoarea acestor pl[\i este de 1 USD sau mai pu\in, fiind prea mic[ pentru a justifica costul unei tranzac\ii bazate pe c[r\i de credit, ]i de aceea ele se efectueaz[ prin intermediul "banilor electronici".

Necesitatea dezvolt[rii unor mecanisme de plat[ utilizabile @n cadrul Internet-ului, sigure, u]or de folosit ]i acceptat de c[tre marele public, reprezint[ o problem[ actual[ a c[rei rezolvare este c[utat[ @mpreun[ de c[tre institu\ii bancare interna\ionale, societ[\i cu activitate important[ @n cadrul pl[\ilor elctronice (VISA, MasterCard, American Express), precum ]i de produc[tori de software renumi\i (Microsoft, IBM).

Pentru a fi viabil ]i acceptat, un mecanism de plat[ pe Internet trebuie s[ asigure securitatea informa\iei aferente tranzac\iilor efectuate, iar folosirea sa trebuie s[ r[m`n[ suficient de prietenoas[ pentru a nu descuraja utilizatorii.

R[spunz`nd mai mult sau mai pu\in acestor cerin\e, actual pe Internet sunt utilizate urm[toarele mecanisme de plat[ electronic[:

Plata prin intermediul c[r\ilor de credit

#n acest caz, clientul utilizeaz[ un formular WWW, bazat pe CGI (Common Gateway Interface), pentru a completa informa\ia aferent[ comenzii ]i furnizeaz[ num[rul c[r\ii sale[1].

De]i solu\ia pare a fi cea mai simpl[, totu]i, utilizatorii sunt refractari @n a furniza num[rul c[r\ii lor de credit, argumentul adesea invocat \ine de riscul ca destinatarul autorizat s[ nu primeasc[ informa\ia secret[ (num[rul c[r\ii). Prin urmare, preocuparea principal[ legat[ de transmisia informa\iilor referitoare la c[r\ile de credit prin Internet este aceea de a asigura c[, @n cadrul unei re\ele cu milioane de utilizatori, informa\iile vor parveni numai destinatarului autorizat. #ncerc`nd s[ r[spund[ acestor cerin\e o serie de firme (First Virtual Holdings, CyberCash) ofer[ servicii de plat[ ce utilizeaz[ metode cu un @nalt grad de securitate.

Avantajele prezentate de acest mecanism sunt:
  • Banii clientului sunt @n siguran\[ la banc[. Dac[ se @nt`mpl[ ca acesta s[ piard[ cartea de credit, contul bancar @i r[m`ne legat de numele s[u ]i deci banii nu sunt pierdu\i.
  • Exist[ un standard numit SET[2] (Secure Electronic Transactions) destinat funiz[rii unei metode sigure de manipulare a tranzac\iilor cu c[r\i de credit peste medii de comunica\ie nesigure (cum este Internet-ul). Rolul s[u este de a preveni utilizarea frauduloas[ a c[r\ilor datorat[ intercept[rii informa\iei aferente tranzac\iilor respective.
  • Pentru efectuarea pl[\ii cu ajutorul c[r\ii de credit prin intermediul Internet-ului, nu este necesar[ deschiderea de c[tre client a unui nou cont bancar, ]i nici emiterea unei noi c[r\i. #n stadiile incipiente ale efectu[rii pl[\ilor prin Internet acest aspect este de o deosebit[ importan\[.

Dezavantajul principal este reprezentat de lipsa de confiden\ialitate privind identitatea clientului. Spre deosebire de tranzac\iile cu numerar care sunt anonime, tranzac\iile bazate pe c[r\i de credit leag[ numele clientului de contul s[u. Deci, @n acest caz, clientul nu va fi capabil s[-]i men\in[ anonimatul.

Plata prin intermediul cecurilor electronice

Transferul electronic al fondurilor prin intermediul cecurilor electronice @n cadrul Internet-ului, nu este at`t de bine dezvoltat ca cel bazat pe c[r\i de credit. Din multe puncte de vedere un sistem de plat[ prin cecuri electronice reprezint[ un compromis @ntre un sistem de plat[ prin c[r\i de credit ]i un sistem bazat pe numerar. Firmele CheckFree, NetCheque ]i NetChex sunt actorii principali pe pia\a cecurilor electronice transmise prin Internet.

Avantajele acestui mecanism sunt:
  • Cecurile electronice pot fi procesate similar ca ]i cecurile obi]nuite. Ele vor ar[ta diferit, dar r[m`n, @n esen\[, cecuri.
  • Banii clientului sunt @n siguran\[ la banc[, acesta nu va trebui s[ se team[ de pierderea lor ca @n cazul sistemului bazat pe numerar.

Dezavantajul principal este, ca ]i la mecanismul prezentat anterior, lipsa de confiden\ialitate privind identitatea clientului.

Plata prin intermediul banilor electronici

#ncerc`nd s[ elimine limit[rile legate de adaptarea mecanismelor de plat[ curente implicate @n pl[\ile electronice prin Internet, o serie de firme (FirstVirtual, DigiCash, Mondex, NetCash, CyberCash, ].a), ce nu sunt nici b[nci ]i nici institu\ii de credit, au @nceput s[ ofere servicii de plat[ electronic[ bazate pe un nou instrument: banii electronici.

Termenul de "bani electronici" este adesea utilizat @n sens larg, pentru a face referire la o mare varietate de mecanisme de plat[ pentru valori mici.

Destina\i a fi utiliza\i ca mijloace de plat[ de scop general (multiscop) @ntr-un mediu interre\ea cum este Internet-ul, banii electronici sunt defini\i ca produse cu "valoare-stocat[" sau "prepl[tit[" @n cadrul c[rora o @nregistrare a fondurilor sau a "valorii" disponibile pentru un client, este stocat[ @ntr-un dispozitiv electronic[3] aflat @n posesia acestuia. Valoarea electronic[ este procurat[ de c[tre client (urm`nd, de exemplu, modalitatea @n care sunt achizi\ioante cecurile de c[l[torie) ]i este dedus[ corespunz[tor ori de c`te ori acesta utilizeaz[ dispozitivul pentru a face cump[r[turi.

Defini\ia anterioar[ acoper[ at`t cartelele prepl[tite[4] c`t ]i produsele software prepl[tite (uneori referite ]i ca "bani digitali") care utilizeaz[ re\ele de calculatoare cum ar fi Internet-ul.

Datorit[ faptului c[ acest concept este nou, componentele sale de legisla\ie, tehnice, economice ]i culturale nu sunt complet formulate. #n consecin\[, un num[r mare de propuneri concurente se afl[ @n diferite stadii de dezvoltare ]i testare. #n ciuda acestei diversit[\i a propunerilor ce par a oferi solu\ii complet diferite[5], toate schemele de bani electronici fac referire, @n principal, la un acela]i set de caracteristici necesare. Acest set, conform [Lynch D.C., Lundquist L., 1996], cuprinde:

  1. Independen\a de condi\ia lor fizic[ - banii electronici este necesar s[ poat[ fi transferabili prin intermediul re\elelor deschise ]i s[ poat[ fi stoca\i @n cadrul diverselor dispozitive ]i diferitelor loca\ii @n interiorul sau exteriorul acestor re\ele.
  2. Securitatea - aceast[ caracteristic[ semnific[ imposibilitatea ca banii electronici s[ poat[ fi copia\i[6] ]i falsifica\i, iar comunica\ia @ntre partenerii unei tranzac\ii nu trebuie s[ fie interceptabil[.
  3. Confiden\ialitatea - specific[ ce fel de informa\ie tranzac\ional[ este generat[ ]i cine are acces la ea. Tehnic, toate nivelele de confiden\ialitate sunt posibile, confiden\ialitatea fiind @n rela\ie cu tehnologia de criptare utilizat[ @n facilit[\ile de securitate ale sistemului. Domeniul de confiden\ialitate al tuturor sistemelor de plat[ cu bani electronici se define]te @ntre doi poli: anonimitatea total[ ]i lipsa complet[ a acesteia.
  4. Transferabilitatea - aceast[ caractersitic[ statueaz[ c[ banii electronici pot fi transfera\i c[tre al\i utilizatori.
  5. Divizibilitatea - define]te care sunt unit[\ile de plat[, m[rimea acestora ]i num[rul lor. #n contrast cu numerarul, unde propriet[\ile fizice, din ra\iuni practice, limiteaz[ nu numai m[rimea ci ]i num[rul unit[\ilor, aceste constr`ngeri nu se aplic[ banilor electronici. #n acest caz toate m[rimile de unit[\i sunt, tehnic vorbind, egale.
  6. U]urin\[ @n utilizare - banii electronici trebuie s[ fie u]or de utilizat deoarece scopul lor, cel pu\in teoretic, este acela de a putea fi folosi\i de c[tre totalitatea popula\iei indiferent de experien\a fiec[ruia.

Toate aceste caracteristici au ca scop ob\inerea unei accept[ri publice suficient de largi pentru ca sistemul s[ fie f[cut profitabil pentru cei care @l utilizeaz[.

#n general exist[ dou[ tipuri de bani electronici: bani electronici ce pot fi identifica\i ]i bani electronici anonimi (numi\i ]i bani electronici puri).

Banii electronici ce pot fi identifica\i, con\in informa\ii ce relev[ identitatea persoanei care se afl[ la originea tranzac\iei. #ntr-o manier[ similar[ cu c[r\ile de credit, acest tip de bani electronici permit b[ncii de a urm[ri circuitul parcurs de ei @n cadrul economiei (cine, ce, unde ]i c``nd s-a cump[rat, precum ]i c`t s-a pl[tit).

Banii electronici anonimi lucreaz[ similar ca banii de h`rtie, odat[ ce au fost retra]i dintr-un cont, ei pot fi cheltui\i sau distribui\i f[r[ a l[sa nici o urm[.

Din fiecare tip de bani electronici exist[ c`te dou[ variet[\i: bani electronici on-line ]i bani electronici off-line.

Pentru a putea realiza o tranzac\ie bazat[ pe bani electronici on-line, este necesar[ interac\iunea (via re\ea) cu o banc[ sau un alt ter\ de @ncredere. Prevenirea dublei-cheltuieli, @n acest caz, se face impun`nd comercian\ilor ca la fiecare v`nzare efectuat[, s[ contacteze calculatorul b[ncii pentru autorizarea tranzac\iei. Acesta @ntre\ine o baz[ de date care poate indica comerciantului dac[ o cantitate anume de bani electronici este valid[ (disponibil[ pentru cheltuit), sau nu. Dac[ calculatorul b[ncii confirm[ c[ banii electronici au fost deja cheltui\i, comerciantul va refuza v`nz[rile. Acest lucru este similar cu modalitatea prin care comerciantul verific[ c[r\ile de credit la terminalele POS (Point of Sale).

#n cazul banilor electronici off-line, efectuarea unei tranzac\ii se poate face f[r[ a implica direct o banc[. Prevenirea dublei-cheltuieli @n aceast[ situa\ie se realizeaz[ @n dou[ moduri esen\ial diferite, fiind vorba de o abordare hardware ]i una software.

Abordarea hardware const[ @n utilizarea unui microcircuit protejat la efrac\ie, inclus @ntr-o cartel[ inteligent[ special[. Acesta @ntre\ine o mini-baz[ de date ce con\ine toate cantit[\ile de bani electronici cheltuite cu cartela respectiv[. Dac[ proprietarul ei @ncearc[ de a copia anumi\i bani electronici ]i s[-i cheltuiasc[ de dou[ ori, microcircuitul respectiv va detecta tentativa ]i nu va permite efectuarea tranzac\iei. Deoarece microcircuitul este protejat la efrac\ie, ]tergerea mini-bazei de date nu se poate face f[r[ a deteriora iremediabil cartela.

Abordarea software const[ @n a structura banii electronici ]i protocoalele criptografice aferente, pentru a releva identitatea dublului-cheltuitor la momentul c`nd cantitatea de bani electronici cheltuit[ se @ntoarce la banc[. Deoarece utilizatorii banilor electronici off-line ]tiu c[ vor fi prin]i, inciden\a dublei-cheltuiri va fi minimizat[ (cel pu\in @n teorie). Avantajul acestei abord[ri este acela c[ nu necesit[ microcircuite special protejate la efrac\ie, @ntregul sistem put`nd fi implementat software ]i rulat pe un PC obi]nuit sau @n cartele inteligente ieftine.

#n tabelul 6.1 sunt prezentate c`teva sisteme de plat[ electronic[ concrete ce ofer[ servicii de plat[ folosind banii electronici, relev`ndu-se caracteristicile lor mai importante. De asemenea, @n figurile 6.3 ]i 6.4 sunt prezentate fluxurile pl[\ilor @n cadrul sistemelor VISA International (utilizarea cartelei prepl[tite VISA Cash) ]i CyberCash (sistem ce utilizeaz[ produse software prepl[tite - serviciul CyberCoin).

Deoarece este dificil de apreciat care sistem este mai bun, adoptarea unuia sau altuia dintre cele prezentate, ]i nu numai a lor, depinde mult de detaliile tranzac\iei ]i de gradul @n care acesta satisface necesit[\ile celor ce efectueaz[ tranzac\ia. Din punctul de vedere al clientului, factorul cel mai important este reprezentat de larga acceptare a sistemului, astfel, put`nd fi oricare dintre acestea dac[ el este formal standardizat ]i securizat. Dominarea pie\ii ]i r[m`nerea @n aceast[ pozi\ie va avea loc @n virtutea faptului c[ sistemul respectiv este un standard ad-hoc. Comercian\ii @l vor utiliza pentru c[ cei mai mul\i clien\i @l utilizeaz[ ]i viceversa. Calea de impunere a unui sistem anume @n cadrul acestei competi\ii, nu va fi reprezentat[ de costul s[u, ci de c`]tigarea de drepturi efective la terminalele POS ale unui num[r c`t mai mare de comercian\i.

O alternativ[ la alegerea unui sistem de pl[\i electronice proprietar poate s[ fie adoptarea pe scar[ larg[ a unui sistem deschis, standardizat. Un asemenea sistem deschis va avea c`teva avantaje asupra sistemelor proprietar, ]i anume:

  1. Utilizatorii vor avea posibilitatea de a alege @ntre intermediarii financiari ]i serviciile acestora. Deoarece pot exista mai mul\i intermediari ce activeaz[ pe aceea]i pia\[ deschis[, ei vor trebui s[ utilizeze o politic[ de diferen\iere lucru care va fi @n beneficiul utilizatorilor. De asemenea, o astfel de structur[ deschis[ va impune o pia\[ de competi\ie de tip monopolist - pia\a pentru un sistem deschis, standard de plat[ electronic[.
  2. Politica guvernamental[ de implementare a sistemului va fi mai pu\in ambigu[, ]i mai eficient[, aceasta deoarece exist`nd un singur sistem nu mai este necesar[ interpretarea specific[ a legilor @n vigoare ca @n cazul existen\ei mai multor sisteme.
  3. Standardul pentru sisteme de plat[ electronice deschise va furniza o interfa\[ utilizator general acceptat[, lucru ce va @mbun[t[\i u]urin\a @n utilizare precum ]i eficien\a sistemului.

Modele ]i platforme de convergen\[

Dat[ fiind existen\a unei diversit[\i mari de solu\ii de plat[ electronic[, au fost ini\iate o serie de proiecte de convergen\[ spre o platform[ de servicii comune. Unele dintre aceste proiecte se afl[ @n derulare, iar altele sunt @n faz[ de discu\ii sau stadii incipiente de dezvoltare. #ntre ele, datorit[ impactului deosebit ce se apreciaz[ c[ @l vor avea la momentul c`nd vor deveni complet opera\ionale, se disting urm[toarele: CAF, SEMPER ]i JEPI.

Proiectul CAF

CAF (Conditional Acces For Europe) este un proiect european, ini\iat de c[tre un consor\iu de companii ce activeaz[ @n domeniul pl[\ilor electronice (DigiCash, Gemplus, Siemens, SINTEF, France Telecom, Ingenico, Cardware), @mpreun[ cu institu\ii de cercetare de marc[ (Aarhus Univesity - Danemarca, Catholic University of Leuven - Belgia, Institute for Social Research - Germania, Royal Dutch PTT Research ]i Centre for Mathematics and Computer Science - Olanda). Proiectul este sus\inut financiar de c[tre Comisia European[.

Numele proiectului reflect[ scopul s[u, acela de a dezvolta un sistem de plat[ electronic[ sigur, deschis, @n cadrul c[ruia s[ fie protejat[ confiden\ialitatea utilizatorului. Elementul principal al sistemului @l va constitui un "portofel electronic"[8] destinat a fi utilizat ca un dispozitiv pan-european pentru pl[\ile clien\ilor, acces la servicii de informare, ]i - dac[ este necesar - identificare. Extensiile posibile, viitoare, includ creden\iale electronice personale (cum sunt pa]apoartele, permisele de conducere) ]i stocarea informa\iei cu caracter medical.

Vor exista mai multe versiuni ale acestui dispozitiv, unele simple cu numai dou[ butoane, altele cu ecrane LCD (Liquid Cristal Display) mari ]i mai multe butoane, @n fapt extensii ale PDA-urilor (Personal Digital Assistant), dotate cu o interfa\[ cu infraro]ii[9]. Pentru stocarea banilor dispozitivele vor utiliza cartele inteligente f[c`nd posibile pl[\i de la utilizator la utilizator.

CAF se bazeaz[ pe cercet[rile recente din domeniul criptografiei cu cheie public[, utilizarea acestei tehnologii oferind avantaje mari fa\[ de alte sisteme de plat[ ]i identificare. De exemplu, face posibil[ utilizarea "portofelului electronic" pentru transportul semn[turii. Aceast[ facilitate spore]te siguran\a sistemului, @l face mai pu\in costisitor ]i ofer[ confiden\ialitatea solicitat[ de c[tre consumator. De asemenea, datorit[ faptului c[ protocoalele CAF sunt off-line, pentru efectuarea tranzac\iilor nu este necesar[ prezen\a terminalelor conectate la o baz[ de date central[.

Deoarece CAF nu va fi un sistem proprietar, este posibil[ v`nzarea dispozitivelor "portofel electronic" prin intermediul magazinelor, la fel ca orice alte bunuri de consum, reduc`ndu-se astfel costurile hardware pentru b[nci ]i furnizorii de produse ]i servicii.

Proiectul s-a finalizat cu o prim[ testare a dispozitivului de plat[ @n 1995, alte test[ri fiind @n curs de realizare.

Proiectul SEMPER

SEMPER (Secure Electronic Marketplace for Europre) este un proiect ini\iat de un consor\iu de parteneri din industria european[, insitu\ii financiare ]i academice, consor\iu sus\inut de Comisia European[.

Scopul acestui proiect de cercetare este de a dezvolta funadamentele comer\ului electronic securizat, ]i de a furniza prima solu\ie deschis[ ]i cuprinz[toare pentru securizarea comer\ului prin Internet ]i alte re\ele de informa\ii publice.

Arhitectura flexibil[ a lui SEMPER se bazez[ pe un model al comer\ului electronic care cuprinde un scenariu de afaceri v[zut ca o secven\[ de transferuri ]i schimburi corecte ale "articolele de afaceri", care sunt pl[\i, date sau drepturi.

Proiectul JEPI

Pentru a facilita pl[\ile electronice @n cadrul Internet-ului, au fost propuse de c[tre o varietate de organiza\ii, diferite protocoale de plat[. Multe dintre acestea sunt incompatibile @ntre ele, iar diversitatea lor se explic[ prin diversitatea necesit[\ilor c[rora acestea @ncearc[ s[ le fac[ fa\[.

R[spunsul la aceast[ problem[ @l constituie proiectul JEPI[10]. Acesta dore]te s[ furnizeze o solu\ie bazat[ pe negocierea ]i selectarea automat[ a sistemului de plat[ utilizat, \in`nd cont de preferin\ele ]i capabilit[\ilor comune ale consumatorului ]i v`nz[torului.

Arhitectura JEPI are la baz[ specifica\iile aferente unei perechi de protocoale de negociere. Aceste protocoale sunt:

  1. Un protocol de negociere de scop general bazat pe PEP (Protocol Extension Protocol), care permite clientului Web ]i server-ului s[ se interogheze reciproc asupra modulelor de extensie pe care le accept[ ]i asupra utiliz[rii acestora, precum ]i s[ negocieze parametrii pentru aceste extensii.
  2. Un modul de extensie specific, UPP (Universal Payment Preamble) utilizat pentru a negocia asupra instrumentului de plat[ (cec, carte de credit, carte de debit, bani electronici, etc.), marc[ (Visa, MasterCard, American Express, etc.), ]i protocol de plat[ (SET, CyberCash, GlobeID, etc.).
  1. Pentru a proteja numerele cardurilor, programul de navigare Netscape 2.0 a introdus tehnologia SSL (Secure Sockets Layer). #n situa\ia @n care utilizatorii folosesc un program de navigare mai vechi care nu posed[ facilitatea SSL, ace]tia sunt sf[tui\i s[ includ[ @n comand[ numai num[rul lor de telefon.
  2. #n 1995 VISA International ]i Microsoft s-au asociat ]i au propus protocolul Secure Transaction Technology (SET). Simultan MasterCard, Netscape, CyberCash, GTE ]i IBM au introdus SEPP (Secure Electronic Payment Protocol). #n 1996, ele s-au reunit ]i au propus un standard comun SET (Secure Electronic Transactions).
  3. Termenul "dispozitiv electronic" semnific[ aici fie o cartel[ inteligent[ (smartcard) fie harddiscul unui PC standard.
  4. Cum este, de exemplu, cardul VISA Cash destinat efectu[rii pl[\ii micilor cump[r[turi (ziarele, transportul public, bilete de cinema, taxa pentru parcare, cafea ]i r[coritoare de la diferite automate, convorbiri telefonice), limita valorii @nc[rcate @ntr-o astfel de cartel[ fiind uzual de 10$.
  5. De exemplu, exist[ diferen\e @n ceea ce prive]te implementarea tehnic[. Astfel, pentru a stoca valoarea prepl[tit[, schemele de bani electronici bazate pe carduri implic[ un dispozitiv hardware specializat ]i portabil, @n mod tipic un microcircuit cu microprocesor inclus @ntr-o cartel[ de plastic, @n timp ce schemele bazate pe software utilizeaz[ software specializat instalat pe un calculator personal standard.
  6. Deoarece banii electronici nu reprezint[ @n fapt dec`t o mul\ime de bi\i, o cantitate din ei este foarte u]or de duplicat. #ntruc`t copia nu poate fi distins[ de original, va fi imposibil[ de detectat o contrafacere. Un sistem trivial de bani electronici va permite copierea unei cantit[\i din ace]tia ]i cheltuirea ambelor copii. Evident sistemele reale trebuie s[ fie capabile s[ previn[ sau s[ detecteze aceast[ problem[, numit[ a "dublei-cheltuieli".
  7. Este necesar[ prezentarea clientului la banc[ pentru a deschide un cont special.
  8. Un "portofel electronic" este un dispozitiv care permite @nc[rcarea ]i citirea cartelelor cu valoare stocat[.
  9. Datorit[ existen\ei acestei interfe\e, sunt posibile tranzac\ii de tip "puncteaz[-]i-pl[te]te", fapt ce asigur[ vitez[ ]i convenabilitate, oferind clientului siguran\a psihologic[ c[ "banii s[i" ]i "portofelul s[u" nu sunt utiliza\i de c[tre alt[ persoan[ sau terminal.
  10. A fost ini\iat @n 1995 de W3C ]i CommerceNet @mpreun[ cu un num[r de parteneri din industrie. #n octombrie 1996 s-a f[cut prima demonstra\ie, iar @n aprilie 1997 la conferin\a WWW6 a avut loc prezentarea ]i un demo.

Please be aware that the free essay that you were just reading was not written by us. This essay, and all of the others available to view on the website, were provided to us by students in exchange for services that we offer. This relationship helps our students to get an even better deal while also contributing to the biggest free essay resource in the UK!